Sinagogi

Sinagoga din Cetate (1863-1865)
Str. Marasesti, nr. 6

O SINAGOGĂ ISTORICĂ
Dr. arh. Gabriel Szekely
În inima oraşului Timişoara, la câteva case de pieţele centrale ale oraşului puteţi vedea faţada unei clădiri impunătoare, decorată în stilul maur caracteristic pentru sinagogile Europei în secolul al XIX-lea. Este sinagoga
neologă construită în anii 1860 de comunitatea evreilor din Timişoara pe un teren din centrul oraşului care se afla de mai bine de un secol în folosinţa negustorilor evrei.

Proiectul a fost întocmit de un arhitect vienez al timpului – Ignatz Schumann. Clădirea parţial degradată a fost cedată în urmă cu câţiva ani de către comunitate unei fundaţii culturale, care a promis să o transforme într-o sală de concerte. Cu toate bunele intenţii nu s-a reuşit încă restaurarea construcţiei, a cărei viitor este incert.
Ceea ce surprinde la prima vedere este importanţa şi monumentalitatea sinagogii în contextul urban dat, semn al faptului că la acea vreme comanditarii doreau şi puteau să-şi exprime rolul în viaţa oraşului. Şi mai surprinzătoare este placa de marmură gravată de la intrare, datând din anul 1868, al cărui text maghiar indică faptul că sinagoga a fost reinaugurată în acel an în prezenţa împăratului Franz Iosef al Imperiului Habsburgic, deşi prima inaugurare avusese loc în anul 1866.
Ne-am putea întreba dacă vizita împăraţilor Austriei în sinagogi era un eveniment obişnuit la acea vreme. Trebuie însă să luăm în calcul momentul istoric. Anul 1868 este anul în care s-a creat monarhia dualistă Austro- Ungară, prin înţelegerea politică a celor două părţi, dar şi anul în care evreii din Imperiu au obţinut după secole de persecuţii şi izolare cetăţenia deplină.
Era şi timpul pentru aceste transformări, într-o Europă unde Anglia, Franţa şi Germania făcuseră deja acest pas important spre democraţie. Impăratul conta pe fidelitatea noilor săi cetăţeni, care trăiau de secole în această parte
a Europei, şi dorea să-i asigure de sprijinul său şi de protecţia sa în caz de nevoie. Bunăvoinţa imperială a mers atât de departe încât zeci de evrei înstăriţi din Austro-Ungaria au primit titlul de baron în anii ce au urmat.
A fost o etapă nouă din istoria evreilor din Europa Centrală, inaugurată printr-o serie de manifestări dintre care una a avut loc în vechea noastră sinagogă lăsată astăzi în paragină. Era un nou început care s-a materializat într-un miracol în următorii cincizeci de ani. Profitând de noul context politic democratic, zeci de mii de copii evrei săraci, proveniţi din familii de negustori mărunţi şi meseriaşi de la ţară au umplut până la refuz aproape instantaneu şcolile în toate colţurile Imperiului. Nu este cazul cred să cităm zecile de nume celebre astăzi în întrega lume care s-au format în acei ani de pace ai Belle-Epoque-ului, cum numesc francezii perioada 1870-1914. Oricum, anul 1868 a marcat un nou început  spiritual pentru evreii din această parte a Europei. Nu puţini istorici afirmă că enormul succes avut în toate domeniile
de către evrei în această perioadă a dus ulterior la ura neînfrânata a unora şi la ororile care au urmat în secolul XX.
Dacă cândva, eleganta clădire din centrul Timişoarei era pentru toţi simbolul unui nou început, astăzi pare simbolul trist al unui sfărşit. Nu ar trebui să fie aşa, deoarece printr-o înlănţuire norocoasă de evenimente comunitatea din Timişoara a scăpat integral deportării, împreună cu toate celelalte comunităţi din Banat şi din sudul Transilvaniei. Dintre toate comunităţile evreieşti prospere, formate cândva pe teritoriului Imperiului Habsburgic, doar cele amintite mai sus au supravieţuit integral dezastrului.
Poate că a fost doar întâmplarea, dar poate că a fost voinţa divină.
Oricum ar trebui să ne preţuim mai mult trecutul şi acele monumente care îl mai pot evoca.

Sinagoga din Iosefin (Templul ortodox) este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Timişoara, localizat pe Str. Iuliu Maniu nr. 55.

Ea a fost construită între anii 1906-1910 în stil maur. Această sinagogă a fost construită în cartierul Iosefin, de unde îi vine şi numele.

Sinagoga din Fabric este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Timişoara, localizat pe Str. Ion Creangă nr. 16. Ea a fost construită între anii 1885-1889 în stil neo-maur. Această sinagogă a fost construită în cartierul Fabric, de unde îi vine şi numele. Ea se învecina pe atunci cu un braţ mai vechi al râului Bega.

Iniţial, pe locul actualului edificiu a existat o sinagogă mai mică a comunităţii evreilor de rit ortodox, apoi de rit „statu quo ante” din Fabric. După anul 1879 sinagoga a devenit de rit neolog. Devenită neîncăpătoare, evreii neologi din Timişoara au hotărât să-şi construiască un nou lăcaş de cult, mai mare.

Sinagoga din Cetate a fost construită între anii 1885-1889, după proiectul realizat de arhitectul maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele şi sinagogile neologe din Braşov şi Seghedin. Noua clădire a fost proiectată după tradiţia marilor sinagogi neologe contemporane de pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar, ea fiind asemănătoare ca formă cu sinagogile din Rijeka, Szolnok şi Becicherecul Mare, construite după planurile aceluiaşi arhitect. Banii pentru ridicarea noii sinagogi au fost strânşi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul din donaţii. Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremmer.

Sinagoga a fost inaugurată la data de 3 septembrie 1889, în prezenţa şefului comunităţii, Alex Kohn şi a primarului Timişoarei, Carol Telbisz. Orga a fost construită de faimosul meşter timişorean Leopold Wegenstein. A fost cunoscută şi ca “Sinagoga Nouă”, sau şi mai recent, în mass-media actuală, ca “Sinagoga Maură”, datorită stilului neo-maur în care a fost construită, probabil şi datorită impresionantei ei cupole centrale. Sinagoga a decăzut la finele perioadei comuniste, fiind închisă în anul 1985 pe măsură ce majoritatea evreilor rămaşi în oraş după cel de-al doilea război mondial au emigrat în Israel. În cei 24 ani cât a fost închisă, sinagoga a fost vandalizată de cinci sau şase ori, furându-se lampadare, diverse obiecte sculptate, lucrate manual etc. Ea a ajuns să se afle la sfârşitul primului deceniu al secolului al XXI-lea într-un avansat stadiu de degradare [2].

În anul 2009, pentru că nu avea bani de renovare şi sinagoga se ruina în fiecare zi, Comunitatea evreilor din Timişoara a cedat Sinagoga din cartierul Fabric pe o perioadă de 35 ani către Teatrul Naţional din Timişoara [3], pentru a o transforma în sală de spectacole.

2 Comments:

  1. Din cate am inteles doar sinagoga din Iosefin mai functioneaza in ce priveste serviciile religioase, as vrea sa va intreb cand este program? si pot participa si persoane ne-evrei?

  2. Arnold Berkovits

    I will Timisoara in May 2012,I am interested in daily services in the Iosefin Synagogue as well as kosher food availability , a jewish tour guide with or without a car.We will be 8 people ,I was born in Timisoara ,left in 1960 and want to show my children me beautifull city of birth.I would greatly appreciater an answer.Eu am uitat si vorbest Romineste ,am pierdut vocabularul ,eu fac un effort to communicate in Romineste.Multumesc frumos.

Comments are closed